Premierul Ilie Bolojan a lansat un avertisment ferm în cadrul coaliției de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR, amenințând cu demisia dacă liderii politici nu susțin reforma administrației publice locale propusă de Guvern. Această reformă vizează reducerea semnificativă a numărului de funcționari publici, estimându-se disponibilizarea a cel puțin 17.000 de angajați din administrația locală. În replică, partenerii de coaliție au solicitat o analiză detaliată a măsurilor propuse, ceea ce a dus la amânarea ședinței de guvern programate pentru adoptarea acestor măsuri.

Contextul tensiunilor:

Blocajul în coaliție a apărut în urma divergențelor privind metodologia de calcul a reducerilor de personal. Inițial, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, propusese o reducere de 25% din numărul maxim de posturi stabilite legal pentru primării și consilii județene. Însă, Bolojan a argumentat că această abordare ar duce la o reformă superficială, propunând o reducere reală de 40%. Această diferență de viziune a generat tensiuni, iar PSD, UDMR și minoritățile au solicitat o evaluare mai amănunțită a impactului acestor măsuri.

Reacțiile politice:

În fața impasului, PNL a avertizat că o eventuală demisie a lui Bolojan ar putea duce la destabilizarea coaliției și ar putea afecta implementarea reformelor economice necesare. De asemenea, liderii coaliției au subliniat importanța unei analize riguroase înainte de adoptarea unor măsuri de amploare.

Guvernul României, sub pretextul „reformei administrației publice locale”, lansează un pachet de măsuri care reprezintă cea mai severă lovitură aplicată Administrației locale din ultimii 35 de ani. În realitate, nu este vorba de eficientizare, ci de o decimare brutală a personalului angajat în serviciul public, în timp ce sinecurile politice rămân intacte.

Punctele critice ale reformei:

              1. Reducerea drastică a personalului: 25% din posturile din primării și 20% din instituțiile Prefectului sunt vizate, fără criterii clare sau evaluarea impactului social.

2. Munca cu jumătate de normă obligatorie: o măsură arbitrară care va genera insecuritate profesională și va determina plecarea personalului calificat.

3. Eliberarea abuzivă din funcție: cei care refuză noul raport de muncă vor fi trecuți în Corpul de rezervă, o sancțiune fără precedent în administrația publică românească.

4. Afectarea Poliției Locale și a serviciilor de pază: reducerea posturilor și interzicerea organizării structurilor în localitățile sub 4.500 de locuitori lasă comunități întregi fără protecție.

5. Inechitate flagrantă: în timp ce angajații de rând sunt decimați, numărul consilierilor personali pentru primari, viceprimari și președinți de consilii județene rămâne neschimbat sau chiar întărit, consolidând sinecurile politice pe banii publici.

6. Centralizarea salarială abuzivă: primăriile care nu-și acoperă cheltuielile salariale vor fi obligate să plătească salarii conform grilelor impuse de Guvern, eliminând autonomia locală.

7. Sancțiuni disproporționate: primarii și șefii compartimentelor financiare riscă controale ANAF și sancțiuni directe din partea Curților de Conturi, ceea ce poate duce la blocarea bugetelor și destabilizarea comunităților.

Guvernul își va asuma astăzi, în Parlament, răspunderea pe cinci proiecte de lege din Pachetul 2 de măsuri fiscale. Coaliția de guvernare nu a reușit nici duminică să ajungă la un acord privind reforma administrației publice locale, singurul proiect din Pachetul 2 de reforme care nu a fost convenit până acum.

Reforma administrației publice, această mutilare administrativă care compromite serviciile publice și destabilizează societatea locală, a fost amânată până pe 15 septembrie.

Echipa Sindicatului Angajaților din România