Guvernul a publicat proiectul celei de-a doua rectificări bugetare din 2025, menținând ținta de deficit la 8,4% din PIB, dar operând schimbări importante în alocarea resurselor publice. Documentul arată atât tăieri consistente la mai multe ministere, cât și suplimentări pentru domenii prioritare precum sănătatea și transporturile.
Pentru angajați și pentru organizațiile sindicale, aceste modificări pot produce efecte directe asupra finanțării instituțiilor, stabilității locurilor de muncă și calității serviciilor publice.
Ministere și instituții unde bugetele scad
Rectificarea propune reduceri semnificative ale fondurilor pentru mai multe instituții centrale. Printre cele mai afectate se află:
• Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – scădere de aproximativ 1,6 miliarde lei
• Ministerul Economiei și Digitalizării – minus 499 milioane lei
• Ministerul Public – minus 320,7 milioane lei
• Serviciul de Telecomunicații Speciale – minus 145,1 milioane lei
• Ministerul Muncii și Solidarității Sociale – minus 129,2 milioane lei
• Ministerul Mediului – minus 66,3 milioane lei
• Ministerul Afacerilor Interne – minus 51,5 milioane lei
• Curtea de Conturi – minus 43,8 milioane lei
• Agenția Națională de Integritate – minus 21 milioane lei
• Secretariatul General al Guvernului – minus 15,2 milioane lei
Reducerea bugetului Ministerului Finanțelor – Acțiuni Generale este una dintre cele mai mari, depășind două miliarde de lei.
Astfel de tăieri pot afecta derularea proiectelor în implementare, capacitatea administrativă și ritmul investițiilor, iar în unele instituții se poate ajunge la blocaje operaționale sau presiuni asupra resurselor umane.
Instituțiile care primesc fonduri suplimentare
În partea pozitivă a balanței, rectificarea bugetară crește semnificativ finanțarea pentru:
• Ministerul Sănătății – +1,5 miliarde lei
• Ministerul Transporturilor – +750 milioane lei
• Ministerul Agriculturii – +80,8 milioane lei
De asemenea, instituțiile finanțate parțial sau integral din venituri proprii beneficiază de o creștere de 774,5 milioane lei.
Cea mai mare atenție o primește sistemul de sănătate. Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) primește majorări atât la venituri (cu 1,5 miliarde lei), cât și la cheltuieli (peste 2,2 miliarde lei), ceea ce reduce excedentul, dar asigură continuitatea plăților pentru servicii medicale, materiale sanitare, concedii medicale și indemnizații.
Pentru angajații din sănătate, suplimentarea bugetelor poate contribui la stabilizarea finanțărilor necesare funcționării sistemului și la evitarea întârzierilor la plăți, inclusiv cele legate de concediile medicale sau indemnizații.
În schimb, lucrătorii din instituțiile afectate de tăieri pot resimți presiuni crescute: lipsa resurselor, amânarea proiectelor, reducerea investițiilor sau chiar posibile blocări la nivel de personal, în funcție de cum vor decide conducerile instituțiilor să gestioneze scăderea fondurilor.
Pentru toate categoriile de salariați ai statului, rectificarea poate influența dinamica viitoare a negocierilor salariale, climatul instituțional și modul în care sunt prioritizate cheltuielile publice în lunile următoare.
Rectificarea bugetară pe 2025 subliniază o schimbare de priorități: sănătatea și transporturile devin domenii strategice, în timp ce mai multe instituții administrative pierd resurse importante. Deși Guvernul afirmă că deficitul bugetar rămâne în limitele planificate, distribuția internă a fondurilor arată o presiune crescândă asupra unor sectoare cheie ale administrației.
Vezi proiectul OUG si nota de fundamentare AICI -> OUG-rectificare-BS-2025-933