Ministerul Finanţelor a pus în transparenţă Planul bugetar – structural naţional pe termen mediu – 2025-2031, ulterior aprobării prin memorandum în ședința Guvernului României din data de 23 octombrie 2024.

Planul urmărește asigurarea unei traiectorii de ajustare a deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani având ca punct de pornire un deficit bugetar estimat de 7,9% pentru anul 2024; dezideratul este de reducere a deficitului sub 3% din PIB până în anul 2031.

Documentul prezentat vineri la Bruxelles necesită aprobare din partea Comisiei Europene înainte de a fi pus în aplicare și cuprinde, printre cele mai importante reforme:

• Reformă fiscală
  • Actualizarea/revizuirea regulilor de impunere, inclusiv a bazelor de impozitare și ratele de impozitare pentru principalele categorii de impozite și taxe;
  • Ajustarea sistemelor de facilități fiscale pentru a asigura aplicarea principiului echității impunerii;
  • Revizuirea/eliminarea/combaterea situațiilor de optimizare fiscală;
  • Crearea mecanismelor necesare pentru facilitarea/stimularea investițiilor mediului privat;
  • Crearea mecanismelor specifice de distribuire a sarcinii fiscale între contribuabili persoane fizice pentru a proteja capacitatea de plată, în special a contribuabililor aflați în situații de risc social, respectiv un sistem de deduceri de bază și specifice raportat la nivelul veniturilor, dar și la situația socială a acestora, precum și pentru a stimula anumite politici publice cum sunt: asigurarea medicală privată, asigurarea de pensii, asigurarea de bunuri și persoane pentru calculul impozitului pe venit;
  • Operaționalizarea structurilor specifice pentru a gestiona impozitul pe proprietate.
• Reforma impozitării microîntreprinderilor
  • Un regim de taxare specific microîntreprinderilor, fără facilități fiscale specifice datorită sistemului fiscal avantajos de impunere a acestora și fără mecanisme de optimizare fiscală care să sprijine pe micii antreprenorii pentru a desfășura activități de afaceri de mici dimensiuni;
  • Măsuri fiscale de eliminarea a divizării artificiale a bazei de impozitare, eliminarea deducerilor fiscale și de revizuire a cotelor de impozitare;
  • Un mecanism de stimulare a investițiilor pentru micii antreprenori prin intermediul creditului fiscal sau după caz prin alocări de granturi.
• Reforma administrării sistemului de impozite și taxe
  • Implementarea proiectelor de digitalizare și actualizarea legislației specifice acestora: eFactura, e-TVA, e-Proprietate, e-Transport, e-Casedemarcatfiscale, e-DU;
  • Operaționalizarea modulelor specifice pentru reducerea gap-ului de impozite și taxe precum: modulul CARUSEL inclusiv pentru achiziții intracomunitare suplimentare, modulul indicatorilor de risc fiscal INDFISC, modulul specific pentru e-transport: TRANSPRISC, modulul specific caselor de marcat fiscale COMRISC, precum și modulul specific pentru identificarea impozitelor și taxelor care mai pot fi stabilite suplimentar prin inspecții fiscale RORISC;
  • Actualizarea sistemului de eșalonare la plată, modernizarea instrumentelor de colectare și plată, îmbunătățirea/modernizarea sistemului de poprire și de sechestrare a bunurilor mobile și imobile, modernizarea sistemului de valorificare a bunurilor supuse executării silite precum și actualizarea corespunzătoare a Codului de Procedură Fiscală;
  • Modificarea legislației insolvenței pentru a asigura un control mai mare asupra situațiilor firmelor care se declară insolvente;
  • Implementarea unor mecanisme mai flexibile în domeniul vânzării bunurilor mobile;
  • Înființarea și operaționalizarea unei structuri specializate în cadrul ANAF pentru a realiza modele statistice și econometrice de analiză a datelor, cuantificarea gap-ului de impozite și taxe, analize statistice și alte categorii de activități specifice formată din: specialiști în IT, statisticieni, analiști financiari și alte categorii de specialiști necesari pentru punerea în aplicare a obiectivelor reformei.
• Reforma sistemului de cheltuieli publice
  • Crearea unei baze de date pentru costurile medii și controlul creșterilor de peste 20%;
  • Reducerea/stabilizarea cheltuielilor de funcționare ale principalelor categorii de servicii publice, pe baza costurilor medii pentru bunuri și servicii calculate prin intermediul bazei de date cuprinzând informațiile din RO e-Factura;
  • Extinderea sistemului de achiziții centralizate;
  • Digitalizarea sistemului de cheltuieli publice: Actualizarea aplicației informatice BUGET_NG.
• Reforma salariului minim (ajustat în funcție de rata inflației prognozate).
  • Dacă noul raport între salariul minim brut ajustat și salariul mediu brut prognozat pentru anul următor va fi sub pragul de 45%, salariul minim brut suplimentar poate fi și acesta ajustat cu un procent cuprins între 0% – 50% din rata de creștere a productivității prognozate (PIB real/populație angajată), dar fără a depăși pragul de 50% între salariul minim brut și salariul mediu brut.
• Reforma sistemului de salarizare în sectorul public:
  • Plafonarea sporurilor la 20% din salariul de bază;
  • Ajustarea coeficienților de ierarhizare pentru familiile ocupaționale;
  • Reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală.
• Reforma pensiilor:
  • Asigurarea sustenabilității Pilonului II de pensii prin creșterea contribuțiilor la fondurile de pensii private de la 4,75% la 6% până în anul 2030;
  • Digitalizarea sistemului de pensii private;
  • Introducerea unei noi reguli de indexare a pensiilor;
  • Reformarea sistemului de pensii pe baza principiului contributivității.
• Reforma pensiilor speciale
  • Interzicerea creării de noi categorii de pensii speciale și simplificarea celor existente;
  • Plafonarea pensiilor speciale la venitul obținut în perioada de contribuție;
  • Obiectivul asumat este de aliniere a pensiilor speciale la principiul contributivității, care să contribuie la optimizarea cheltuielilor publice într-un trend descendent constant.

Remarcăm obiectivul ambițios, însă remarcăm și faptul că reformele fiscale care ar trebui să reducă deficitul cuprind măsuri ce impactează românii pe mai multe paliere.

Măsurile de austeritate ambalate ca măsuri de „eficientizare a cheltuielilor” ce fac parte din planul guvernului de reducere a deficitului bugetar, ne determină să atragem ferm atenția că nu vom sta cu capetele plecate acceptând o guvernare abuzivă care visează la liniște pe scena socială!

Echipa Sindicatului Angajaților din România