În urma discuțiilor de la guvern, liderii coaliției de guvernare au căzut de acord asupra formei finale a măsurilor din al doilea pachet de măsuri, însă asumarea în fața Parlamentului va fi diferită față de primul set. Echipele tehnice au decis ca Executivul să vină în plen cu șase pachete de măsuri pentru a înlătura astfel riscul de vulnerabilizare în fața Curții Constituționale.
Guvernul Bolojan își asumă astfel răspunderea pentru un controversat „Pachet 2” menit să reformeze administrația și „restabilească bunul-simț”. Rezultatul? O combinație explozivă de concedieri, austeritate locală și impozite majorate — menită să ne „salveze” bugetul… și să ne scape de oameni.
Concedieri masive și „eficientizare” în administrații
Se planifică eliminarea a peste 6.000 de posturi vacante sau ocupate în administrația centrală — o măsură cu un impact bugetar semnificativ: aprox. 194 milioane lei economisite în ultimele luni din 2025 și peste 580 milioane lei anual. În plus, posturile în cabinetele demnitarilor (prefecți, subprefecți etc.) sunt vizate sever, iar structurile precum poliția locală sunt reorganizate proporțional cu populația.
Premierul justifică măsura astfel: în toamnă, toate ministerele vor trece prin reorganizare și „nu este normal să mărim taxele în timp ce tolerăm oameni care nu muncesc”. Da, invocarea standardului moral înainte de concedieri, un clasic „burst of entrepreneurial spirit”… venind dinspre biroul prim-ministrului.
Taxe locale crescute cu până la 70 % – “chirurgical” pe buzunarul contribuabilului
Mai întâi, Guvernul decide o creștere radicală a taxelor și impozitelor locale: o casă în mediul rural poate ajunge de la 120 lei la aproape 200 lei! Anual. Pentru apartamente din București, valorile se duc spre 600-800 lei, iar pentru cele cu patru camere chiar 1000-1200 lei. Autoturismele scumpe plăteau 70-80 lei/an; în 2026 vor plăti până la 150 lei, iar cele care plăteau circa 200 lei ajung la 400 lei.
Reformă fiscală – întărirea încasărilor, nu scăderea contribuției
Pe lângă tăieri, Pachetul 2 include măsuri prin care ANAF și Ministerul Finanțelor să devină colectori mai eficienți: scoring fiscal, comasări de direcții redundante, intoleranță față de evaziunea organizată și optimizări fiscale agresiv reglementate.
Cronica unei crize anunțate
Premierul avertizează: „România riscă incapacitate de plată în toamnă dacă Pachetul 2 nu e adoptat urgent”. Coaliția PSD-PNL deja negociază, iar mulți din PSD sunt îngrijorați că reformele afectează administrațiile locale și investițiile publice precum Anghel Saligny. În cele din urmă, Guvernul a decis să fragmenteze Pachetul în șase proiecte distincte pentru a evita blocarea întregului plan prin contestații constituționale.
Cine pierde, cine câștigă
1. Funcționarii publici vor plăti scump – concedieri în masă, presiune pentru performanță, fără compensare.
2. Bugetarii de la local sunt erodați numeric și financiar – prin concedieri și taxe locale dublate.
3. Claselor sociale lipsite de influență le e imputată responsabilitatea pentru austeritate, de parcă nu sistemul a fost disfuncțional.
4. Clasa politică scapă „chirurgical” de sinecurile din teritoriu, dar nu și de responsabilitatea pentru ineficiență.
5. Cetățeanul de rând cade în capcana dublării fiscale — fără nicio garanție că serviciile publice devin mai bune, timpul la ghișeu scade sau corupția e filtrată.
Concluzie: Bolojan dă cu bisturiul, dar taie cu drujba
Guvernul Bolojan nu vrea doar reformă: vrea sacrificiu. Alternativa? Să arăți cu degetul sindicaliști, dar și societate civilă, că austeritatea nu e doar un mod de salvare financiară, ci o alegere politică și morală. Se cheamă responsabilizare, pare. Dar când plătești dublu impozite și-ți pierzi locul de muncă, cine plătește, într-adevăr?