Propunerea legislativă privind prevenirea epuizării profesionale (burnout) își continuă parcursul parlamentar, în ciuda faptului că a primit recent două avize negative – unul din partea Consiliul Economic și Social și altul de la Consiliul Legislativ. Este esențial de subliniat că aceste avize au caracter consultativ, nu decizional.

Proiectul, depus inițial la Senatul României, intră acum în etapa analizelor din comisiile de specialitate, unde pot fi formulate amendamente. Forul decizional este Camera Deputaților, iar votul din plen va hotărî dacă această inițiativă legislativă va deveni sau nu realitate.

Această inițiativă urmărește recunoașterea oficială și reglementarea epuizării profesionale – burnout-ul – ca fenomen real, cu impact major asupra sănătății lucrătorilor și asupra funcționării pieței muncii, o condiție documentată la nivel internațional, asociată cu stresul profesional cronic, scăderea capacității de muncă, afecțiuni psihice și probleme de sănătate fizică.

Datele prezentate constant în presa economică și socială, dar și în analizele specialiștilor în sănătate ocupațională, arată clar că burnout-ul afectează un număr tot mai mare de salariați din România.

Costurile nu sunt doar individuale – ele se traduc în absenteism, productivitate scăzută, concedii medicale frecvente și presiune suplimentară asupra sistemelor de sănătate și asigurări sociale. În multe state europene, aceste realități au dus deja la politici publice dedicate prevenirii epuizării profesionale.

Nu este prima încercare de reglementare, iar tocmai acest lucru ar trebui să dea de gândit. Chiar și o variantă anterioară, mai moderată și mai echilibrată din perspectiva angajatorilor, a întâmpinat rezistență. Această opoziție ridică o întrebare legitimă: cât de mult mai poate fi amânată recunoașterea unui fenomen care afectează direct viața și sănătatea oamenilor care muncesc?

Epuizarea profesională nu mai poate fi tratată superficial, iar parlamentarii au responsabilitatea de a privi dincolo de avize formale și de a analiza realitatea din teren – aceea a lucrătorilor care resimt zilnic presiunea unui mediu de muncă tot mai solicitant.

Sindicatul Angajaților din România susține ferm necesitatea unei legislații moderne, bazate pe date, studii și bune practici europene, care să protejeze sănătatea salariaților și să contribuie la un climat de muncă sustenabil. Prevenirea burnout-ului nu este un cost, ci o investiție în oameni și în viitorul economiei.

Echipa SAR