În ultima ședință a anului trecut, Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 91/2025, prin care introduce o schimbare de fond în regimul concediilor medicale: prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită pentru nicio categorie de angajat din România, cu o singură excepție – persoanele aflate în izolare, în condițiile Legii nr. 136/2020 privind măsurile din domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic.

Este o decizie care marchează o ruptură clară de la logica tradițională a asigurărilor sociale de sănătate. Pentru prima dată, statul recunoaște explicit existența unei zile de boală care nu beneficiază de protecție financiară, deși contribuția la sistem rămâne obligatorie și integrală.

Justificarea oficială invocată de Guvern este una aparent tehnică: dificultatea practică a plătitorilor de indemnizații de a verifica legalitatea concediilor medicale suspectate de neconformitate. Lipsa unor norme procedurale clare ar fi condus, potrivit expunerii de motive, la interpretări neunitare și la imposibilitatea prevenirii sau sancționării acordării nelegale a certificatelor de concediu medical.

Tradus în limbaj simplu, statul admite că nu a reușit să construiască mecanisme eficiente de control și a ales, în schimb, să mute costul acestui eșec asupra tuturor salariaților. Dacă unele persoane au beneficiat de concedii medicale fără o cauză reală, statul incapabil să se apere de propriile disfuncții, procedează la penalizarea generală a milioanelor de angajați care, din motive reale și perfect conforme cu legea, ajung în incapacitate temporară de muncă.

Pentru a înțelege amploarea deciziei, trebuie reamintit că Ordonanța de Urgență nr. 158/2005 reglementează o gamă largă de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, printre care:

– concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau accidente în afara muncii;

– concedii pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă, inclusiv în cazul accidentelor de muncă și bolilor profesionale;

– concedii de maternitate;

– concedii pentru îngrijirea copilului bolnav;

– concedii pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice;

– concedii de risc maternal.

Toate aceste situații sunt afectate de noua regulă a „primei zile neplătite”.

Prin completarea articolului 51 din OUG nr. 158/2005, Guvernul susține că urmărește instituirea unui cadru legal „clar, coerent și predictibil” privind controlul concediilor medicale, cu scopul declarat de a asigura respectarea legalității și utilizarea eficientă a fondurilor publice. În acest sens, se introduce expres posibilitatea efectuării controalelor la sesizarea plătitorului de indemnizații, atunci când există suspiciuni privind acordarea nelegală a concediilor medicale.

Actul normativ configurează un mecanism de control pe mai multe niveluri:

– verificări realizate de casele de asigurări de sănătate;

– sesizări și controale la nivelul cabinetelor de expertiză a capacității de muncă;

– sesizări către structurile de disciplină ale Colegiului Medicilor din România – la nivel național, județean și al municipiului București – care pot aplica sancțiuni conform art. 455 din Legea nr. 95/2006.

Cu toate acestea, deși se creează acest cadru de control, măsura imediată și certă rămâne diminuarea drepturilor salariaților, nu sancționarea punctuală a eventualelor abuzuri.

Concret, pentru certificatele de concediu medical eliberate în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027, indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate se vor calcula și plăti prin diminuarea cu o zi a perioadei suportate din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Acea zi nu va fi recuperată ulterior sub nicio formă.

Guvernul precizează că perioada respectivă va constitui în continuare stagiu de asigurare și că se va menține calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Cu alte cuvinte, salariatul rămâne asigurat, rămâne contribuabil, dar acceptă o pierdere de venit ca parte „normală” a îmbolnăvirii.

Normele de aplicare urmează să fie elaborate în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței, pentru a stabili modul concret de calcul al indemnizațiilor pentru fiecare tip de concediu medical și baza de calcul aferentă. Până atunci, certitudinea este una singură: prima zi de boală devine o zi pe care angajatul o plătește singur.

Cu alte cuvinte, statul recunoaște că nu a știut să controleze abuzurile și a ales cea mai comodă soluție: să factureze această neputință tuturor angajaților, riscul bolii fiind practic mutat din zona solidarității sociale în cea a responsabilității individuale.

Sindicatul Angajaților din România va sesiza Avocatul Poporului, solicitându-i să își exercite prerogativa legală de a sesiza Curtea Constituțională în legătură cu Ordonanța de Urgență nr. 91/2025. Această măsură nu este doar o ajustare tehnică a sistemului de concedii medicale, ci o transformare perversă a unui risc social colectiv într-o povară individuală.

Considerăm că OUG-ul încalcă principiile contributivității și protecției sociale garantate de legislația în vigoare și de Constituție, fiind adoptat fără urgență reală, fără consultare publică și fără evaluarea impactului asupra salariaților. Această abordare generalizată, care penalizează toți angajații pentru eventualele abuzuri ale unor indivizi, este profund disproporționată și vulnerabilă din punct de vedere juridic.

Avocatul Poporului, în calitate de garant al respectării drepturilor și libertăților cetățenești, poate sesiza CCR pentru a verifica constituționalitatea prevederilor, protejând astfel dreptul angajaților la asigurări sociale de sănătate și prevenind o eroziune sistematică a protecției sociale, iar SAR va întrepinde toate demersurile legale contra acestei măsuri care lovește direct în veniturile și securitatea angajaților din România.

Echipa SAR